Teste Anmb: Partea 3

Din punct de vedere al vitalităţii, la transportul cerealelor cu nave nespecializate, trebuie avut în vedere b ) proprietatea de alunecare a mărfii încărcate
c ) riscul de încingere a mărfii
Dispozitivul universal de strângere este b ) dispozitiv de vitalitate
c ) un dispozitiv de fixare a panoului cu margini moi
Dispozitivul universal de strângere este alcătuit din a ) o bară metalică, cu două elemente mobile prevăzute la estremităţi cu două cârlige de fixare pe coastele navei
Dispozitivul universal de strângere este utilizat la c ) fixarea panoului peste gaura de apă
Dispunerea scândurilor la panoul de avarie se face c ) straturile perpendiculare unul pe celălalt
Dopurile de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din c ) răşinoase
Dopurile de lemn din inventarul de avarie trebuie să fie de esenţă c ) răşinoase
Dopurile şi penele de lemn din inventarul de avarie, reprezintă c ) materiale de vitalitate
Dopurile şi penele de lemn din inventarul de vitalitate, constituie c ) materiale de vitalitate
Dotarea navei cu instalaţii şi mijloace de vitalitate, este reglementată de către
a ) Societăţile de clasificare
Dotarea navelor cu echipament de menţinere a vitalităţii este reglementată de
b ) normele relevante ale societăţii de clasificare
Dublul fund la o navă îndeplineşte următoarele funcţii
c ) împiedică inundarea unor compartimente în caz de avariere a fundului şi asigură, în mod obişnuit, un spaţiu etanş unde sunt amplasate tankurile de combustibil, ulei, ballast şi apă tehnică
După aspect, găurile de apă pot fi c ) cu aspect regulat şi margini netede sau cu aspect neregulat şi margini deformate
După dimensiuni, găurile de apă pot fi a ) mici, mijlocii, mari şi foarte mari
Elementele cele mai susceptibile de a crea incendii sunt b ) izolaţia necorespunzătoare a eşapamentelor motorului principal sau a celor auxiliare
Etapele obturării unei găuri de apă prin metoda chesonului de ciment, sunt
c ) oprirea navei, aplicarea paietului, eliminarea apei din compartimentul afectat, confecţionarea cofragului, prepararea şi turnarea betonului, îndepărtarea cofragului după întărirea betonului, îndepărtarea paietului, reluarea marşului cu supravegherea
Exerciţiile pentru "gaură de apă" se fac cu scopul de a b ) pregăti echipajul pentru o intervenţie rapidă şi eficace în îndepărtarea provizorie a avariei
Exerciţiile pentru situaţii de urgenţă se execută c ) conform planificării din manualul de Management al Siguranţei
Exerciţiile şi antrenamentele pentru cazuri de urgenţă se efectuează c ) conform prevederilor manualului de Management al Siguranţei
Figura de mai jos reprezintă

c ) modul de fixare a panoului cu margini moi, cu ajutorul dispozitivului universal de strângere

Filetul piuliţei şurubului de fund trebuie să aibă a ) acelaşi pas ca şi şurubul
Fixarea panoului cu margini moi peste gaura de apă se face cu b ) clema de avarie cu şurub
Funcţie de provnienţă, o gaură de apă poate fi a ) create în urma unei coliziuni
b ) cauzate de o eşuare c ) datorate unei explozii
Găurile de apă de dimensiuni mici, pot fi astupate şi cu dispozitivul numit b ) şurub de fund
Găurile de apă de dimensiuni mijocii din zona gurnei, pot fi astupate cu şurubul de fund ? NU
Găurile de apă de mici dimensiuni, pot fi obturate cu ajutorul b ) dopurilor
Găurile de apă din zona gurnei se obturează de regulă cu ajutorul c ) chesoane de ciment
Găurile de apă se caracterizează prin b ) poziţie, dimensiune, aspect şi provenienţă
Găurile de apă sunt c ) spărturi produse în corpul navei ca urmare a unei coliziuni, eşuări, explozii, torsionări sau încovoieri
Grinzile şi dulapii de esenţă răşinoase din inventarul de avarie, reprezintă c ) materiale de vitalitate
Grinzile şi dulapii de lemn din inventarul de vitalitate, constituie c ) materiale de vitalitate
Grosimea unui dulap de avarie trebuie să fie de cel puţin c ) 50 milimetri
Ieşirile de avarie au rolul de a asigura a ) ieşirea personalului din compartimentele afectate, spre un loc sigur, atunci când accesul uzual este blocat
Ieşirile de urgenţă de la bordul navei au rolul a ) de a permite ieşirea direct pe puntea principală, atunci când ieşirile uzuale sunt impracticabile
Imaginea alăturată reprezintă

c ) un pontil reglabil

Incendiile de la bordul navei au drept cauză cu cea mai mare frecvenţă
b ) fenomene mecanice, electrice sau chimice
Instalaţia de santină, ca parte a sistemului de vitalitate al navei, trebuie să includă
c ) o pompă cu piston
Instalaţia de santină, fiind o instalaţie de vitalitate, trebuie să aibă cel puţin c ) o pompă cu piston
Instalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi folosită doar b ) la stingerea incendiilor de orice natură în spaţiile dotate cu difuzoare de CO2, după închiderea etanşă a cestor spaţii
Instalaţia de stins incendiu cu CO2 poate fi utilizată doar în cazul b ) incendiilor în compartimente ce pot fi închise etanş şi în care există duze terminale ale instalaţiei de CO2
Instalaţiile de vitalitate de la bordul navei sunt a ) instalaţia de ballast, instalaţia de santină şi de stins incendiu cu apă
Instalaţiile care asigură vitalitatea unei nave sunt b ) instalaţile de balast, santină şi incendiu
Instalaţiile de stins incendiu cu spumă chimică de la bordul navelor pot fi instalaţii fixe sau mobile
Instalaţiile obligatorii de vitalitate din dotarea unei nave sunt b ) instalaţiile de ballast, santină şi stins incendiu
Instalaţile de telecomunicaţii de la bordul unei nave, sunt astfel concepute încât
a ) să poată funcţiona şi în situaţie de "black-out"
Instrucţiuni şi detalii referitoare la mijloacele de vitalitate de la bordul navei se găsesc în
b ) manualul de pregătire SOLAS
Instrucţiunile pentru echipaj pentru situaţiile de urgenţă, sunt descrise în
a ) manualul de instruire SOLAS din cadrul sistemului de management al siguranţei
Instruirea echipajului pentru rolul de gaură de apă este efectuată de către c ) secundul navei
Inventarul de avarie al unei nave este a ) totalitatea materialelor şi dispozitivelor pentru combaterea avariei corpului navei
Inventarul de avarie al unei nave reprezintă a ) totalitatea materialelor, echipamentelor şi dispozitivelor pentru combaterea avarierii corpului navei
Inventarul de avarie al unei nave se compune din c ) toate dispozitivele, sculele şi materialele utilizate în lupta pentru combaterea avariei corpului navei
Inventarul de avarie trebuie să conţină obligatoriu printre altele a ) trusa de marangozerie, bucăţi de pânză de velă, stupă, câlţi,
În afara mijloacelor pasive de vitalitate, mai cunoaştem c ) mijloace active de vitalitate
În cadrul rolului de abandon, echipajul trebuie familiarizat cu a ) modul de acţionare a aparatului propulsor al bărcilor de salvare
În cadrul rolurilor de incendiu, personalul de la bordul navei trebuie să fie familiarizaţi cu
c ) pornirea pompei de incendiu de avarie
În cazul eşuării unei nave, cu prova pe un mamelon de nisip, pescajul pupa c ) creşte
În cazul perforării accidentale a unui tank din dublul fund, etanşarea faţă de magazia de marfă de deasupra se efectuează prin c ) paiolul magaziei
În cazul unei coliziuni cu o altă ambarcaţiune într-un port, comandantul va lua următoarele măsuri
a ) avertizarea şi informarea conform procedurilor proprii, asigurarea siguranţei personalului, constatarea avariilor proprii şi ale celeilalte ambarcaţiuni, evaluarea pierderilor, sondarea tankurilor şi verificarea compartimentelor afectate, remedierea provizorie a avariei, pregătirea instalaţiei de salvare
În cazul unei coliziuni cu o altă navă, asistenţa acordată celeilalte nave de către nava proprie se va face c ) după verificarea stării navei proprii şi asigurarea vitalităţii ei şi a siguranţei personalului propriu
În cazul unei coliziuni cu o altă navă, trebuie, printre altele şi dacă este posibil

c ) să se facă schimb de date de identificare a navelor implicate în eveniment
În cazul unei înclinări a navei, suprafaţa lichidului dintr-un compartiment umplut parţial este
b ) paralelă cu suprafaţa plutirii
În compartimentul maşină, sunt vopsite în roşu a ) pompele de incendiu
În condiţii normale de navigaţie, sorbul de avarie trebuie să fie c ) sigilat
În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 1 reprezintă

şurubul propriu-zis

În desenul alăturat este prezentat un şurub de fund. Reperul 4 reprezintă (imaginea de sus)
c ) orificiul de prindere a saulei
În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ?

c ) element de rezistenţă al navei

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 1 ?

c ) dispozitiv universal

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 2 ?

c ) grindă de tensionare

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 2 ?

a ) element de rezistenţă al navei

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 3 ?

b ) pene de tensionare

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 3 ?

b ) bordajul cu gaura de apă

În desenul alăturat este prezentată una dintre soluţiile de fixare a panoului cu margini moi, pentru obturarea găurii de apă. Ce reprezintă reperul 4 ?

b ) panoul cu margini moi

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă

c ) element de rezistenţă din osatura navei

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 1 reprezintă

c ) grindă de tensionare

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 2 reprezintă

a ) grindă de tensionare

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 2 reprezintă

a ) element de rezistenţă din osatura navei

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 3 reprezintă

b ) pene de tensionare

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 3 reprezintă

b ) tabla de bordaj cu gaura de apă

În desenul alăturat este redată o metodă de fixare a panoului cu margini moi. Reperul 4 reprezintă

b ) panoul propriu-zis

În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul

c ) clemei de avarie

În desenul alăturat, panoul cu margini moi este fixat cu ajutorul

b ) dulapilor şi penelor

În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 1 reprezintă

b ) strat de scândură exterior

În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 2 reprezintă(poza sus)
b ) pânza de velă impregnată
În desenul de mai jos este prezentat un panou cu margini moi. Reperul 3 reprezintă(poza sus)
a ) stratul interior de scânduri
În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment. Reperul 1 reprezintă

b ) paiet de vitalitate fixat rigid cu ajutorul paramelor

În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment. Reperul 2 reprezintă

a ) element de rezistenţă din osatura navei

În desenul de mai jos este redată metoda de obturare a găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment. Reperul 3 reprezintă

c ) chesonul de ciment propriu-zis

În desenul de mai jos este reprezentat

c ) clema de avarie cu şurub

În desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce reprezintă elementul notat cu 1 ?

b ) element de rezistenţă al corpului navei
În desenul de mai jos este reprezentat modul de astupare a unei găuri de apă cu cheson de ciment. Ce reprezintă elementul notat cu 2 ?

a ) element de rezistenţă al corpului navei
În desenul de mai jos, reperul 3 reprezintă

c ) piuliţa de strângere
În figura de mai jos este prezentat

c ) modul de fixare a panoului cu margini moi, cu ajutorul dispozitivului universal de strângere
În figura de mai jos este prezentat

b ) modul de fixare a panoului cu margini moi, cu ajutorul clemei de avarie cu şurub
În figura de mai jos este prezentată

b ) fixarea panoului cu margini moi, cu ajutorul clemei de avarie cu şurub.
În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"F"?

c ) înălţimea bordului liber
În figura de mai jos, pamoul cu margini moi este fixat

b ) cu grindă de lemn şi pene
În inventarul de avarie trebuie să se găsească b ) pontil reglabil
În inventarul obligatoriu pentru siguranţă al unei bărci de salvare găsim a ) rame
c ) baloane de acostare b ) ancoră b ) ispol
La alarmarea de gaură de apă, se închide c ) magistrala de balast din compartimentul maşină către tancuri
La obturarea unei gauri de apa din zona gurnei cu cheson de ciment, paietul de vitalitate se aplica
b ) inainte de turnarea mortarului în cofrag
La obturarea unei gauri de apa din zona gurnei cu cheson de ciment, paiet rigid se aplica
b ) la exteriorul navei, peste gaura de apă
La prepararea betonului de obturare a unei găuri de apă, în zonă cu temperatură scăzută, se practică
c ) încălzirea apei de preparare a betonului
La temperaturi scăzute, betonul folosit la astuparea găurii de apă se prepară c ) utilizând apă dulce încălzită
Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
b ) compartimentele în care în care se găsesc lichidele sunt parţial umplute
Manevrele paietelor întărite sunt confecţionate din a ) cabluri de oţel
Manevrele paietului sunt confecţionate din b ) socar de sizal
Marcarea magaziei sau a magazilor care conţin materialele de avarie, se face prin avertizarea vizibilă
c ) MATERIALE DE AVARIE
Marginile moi ale panoului au rolul de a c ) de a asigura o etanşare cât mai bună prin presare şi deformare
Materialele care fac parte din inventarul de avarie sunt piturate în culoarea c ) albastră
Măsurile preventive pentru asigurarea vitaţităţii navei se realizează prin a ) construcţie şi activitatea echipajului
Metoda deplasamentului variabil se utilizează pentru studierea compartimentelor inundate, care
a ) comunică cu exteriorul
Metoda excluderii compartimentului avariat, se utilizează în cazul c ) umplerii complete
Mijloacele active de asigurare a vitalităţii navei includ şi a ) mijloacele care sunt puse în funcţiune şi exploatate de către echipajul navei
Mijloacele active de vitalitate sunt a ) acelea de asigurare a vitalităţii navei cu care echipajul acţionează în mod direct în cazul unei avarii
Mijloacele de asigurare a vitalităţii cu care echipajul poate acţiona în cazul unui incendiu sunt
b ) mijloacele active cu care echipajul acţionează direct şi cele pasive (de prevenire, izolare şi combatere) asigurate prin construcţia navei
Mijloacele de luptă contra incendiilor de la bordul navei, sunt cuprinse în b ) inventarul de incendiu
Mijloacele de stins incendiile de la bordul navei, includ şi b ) pompele de incendiu
Mijloacele pasive de vitalitate sunt acelea care a ) asigură vitalitatea prin însăşi amplasarea şi caracteristicile constructive şi funcţionale ale lor, cu care echipajul nu acţionează direct în cazul unei avarii
Mijloacele principale de combatere a incendiilor de la bordul navei sunt
b ) mijloacele active şi cele pasive
O gaură de apă de lungime circa 50 cm în zona liniei de plutire, cuplul maestru babord, poate fi remediată prin c ) se canariseşte nava la tribord, se sudează o tablă peste gaură şi se redresează nava
O gaură de apă din zona liniei de plutire poate fi astupată cu
a ) dop din lemn de brad acoperit cu calti impregnati in vaselina
O gaură de apă este c ) o perforare accidentală a corpului navei, cauzată de contactul involuntar cu un obiect dur fix, plutitor sau imers
O gaură de apă în zona liniei de plutire, în porţiunea cilindrică a navei, într-un bord, poate fi obturată prin c ) canarisirea voluntară a navei în bordul opus, până ce gaura de apă este situată suficient deasupra liniei de plutire, sudarea unei table peste gaură şi revenirea pe chilă dreaptă
O gaură de apă la bordul unei nave poate surveni ca urmare a
c ) punerii involuntare pe uscat în zonă stâncoasă
O gaură de apă produsă în urma coliziunii cu un corp aflat în imersiune, va fi poziţionată
c ) în carena navei
Obiectele din inventarul de avarie sunt vopsite în albastru pentru b ) pentru a fi uşor recunoscute şi a nu fi utilizate în alte scopuri
Obturarea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment este o măsură b ) temporară
Opera moartă a corpului unei nave are rolul de a a ) asigura un volum etanş care reprezintă rezerve de flotabilitate în condiţii deosebite de navigaţie
Paietele întărite sunt manevrate cu ajutorul c ) sârmelor de oţel
Paietul de astupare a găurilor mari şi foarte mari, este confecţionat din
b ) din două foi de pânză de velă ce au între ele un stat uniform de material vegetal, iar la margini o grandee, şi având la cele patru colţuri câte un ochi cu rodanţă pentru prinderea pâramelor
Paietul de avarie conţine a ) 1 parâmă gradată
Paietul de vitalitate întărit se compune din c ) cel puţin 4 feţe de pânză de velă, cu inserţie de plasă de sârmă la mijloc, cu grandee pe margini
Paietul de vitalitate poate fi a ) uşor
Paietul pentru obturarea găurilor de apă mari şi foarte mari, este confecţionat din
două foi de pânză de velă, între ele un strat uniform de material vegetal, pe margini o grandee prevăzută cu ochiuri cu rodanţe la cele patru colţuri, pentru legarea parâmelor de fixare
Paietul poate avea sau nu armătură din plasă de sârmă pentru o mai mare rezistenţă ? DA
Paietul poate fi aplicat peste gaura de apă cu nava în marş ? NU
Paietul rigid se aduce în dreptul găurii de apă prin c ) prin prova navei
Paietul se aduce în dreptul găurii de apă prin c ) prin prova navei
Panoul cu margini moi este confecţionat din b ) două straturi de scânduri între care se pune o pânză de velă îmbibată în seu, şi o garnitură de cauciuc la partea de contact cu corpul navei
Panoul cu margini moi este confecţionat din b ) două straturi de scânduri dispuse transversal, între ele pânză de velă impregnată cu seu, iar la partea de contact cu corpul navei, o garnitură de cauciuc sau material echivalent
Panoul cu margini moi este folosit la obturarea găurilor de apă c ) mijlocii
Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă a ) din zona gurnei
Panoul cu margini moi nu se foloseşte la obturarea găurilor de apă din zona c ) gurnei
Panoul cu margini moi nu se utilizează la astuparea găurilor de apă din zona a ) gurnei
Panoul cu margini moi poate fi folosit la etanşarea găutilor de apă a ) pe suprafeţe plane ale corpuluiu navei
Panoul cu margini moi se fixează peste gaura de apă b ) cu ajutorul dispozitivului universal de strângere
Panoul de avarie cu borduri moi este confecţionat din c ) pânză de velă, câlţi, scândură de răşinoase, scoabe, cuie
Panoul de avarie este c ) un panou de lemn, de diferite forme şi dimensiuni, având conturul prevăzut cu perne (margini moi), folosit la astuparea provizorie a găurilor de apă
Panoul format din două straturi de scândură dispuse perpendicular, cu pânză de velă impregnată între ele iar pe margine nişte perne moi de etanşare este b ) panoul cu margini moi
Pânza de velă dintre straturile de lemn ale panoului cu margini moi este c ) îmbibată în seu sau vaselină
Pânza de velă, câlţii, garniturile de cauciuc, seul, etc din inventarul de avarie, reprezintă
c ) materiale de vitalitate
Partea corpului navei cea mai expusă unor avarii, este a ) prova
Penele de lemn din inventarul de avarie sunt confecţionate din c ) mesteacăn
Pentru a evita agravarea avariei, o navă cu gaură de apă în zona dublului fund, cu două tankuri inundate, va trebui b ) să asigure izolarea tancurilor afectate de celelalte compartimente, pentru a împiedica extinderea inundării
Pentru asigurarea vitalităţii, o navă dispune de b ) ansamblul de instalaţii, dispozitive şi unelte destinate prevenirii, combaterii şi limitării efectelor avariilor
Pentru astuparea unei găuri de apă cu ajutorul chesonului de ciment, vor fi parcurse următoarele etape
c ) se opreşte nava, se astupă gaura de apă cu un paiet de vitalitate, se elimină apa din compartimentul inundat, se confecţionează un cofrag adecvat, se prepară cimentul, se toarnă cimentul, se îndepărtează cofragul după întărirea cimentului
Pentru dezeşuarea navei cu mijloace proprii, este de real ajutor a ) modificarea favorabilă a pescajelor prin balastare/debalastare şi/sau transfer de marfă la bord
Pentru stingerea unui incendiu provocat de o instalaţie electrică, se pot folosi c ) stingătoarele cu pulbere sau CO2
Persoana responsabilă cu pregătirea echipajului pentru rolul de gaură de apă, este
c ) căpitanul secund
Planurile de incendiu specifice navei sunt amplasate c ) detaliat la nivelul fiecărei punţi şi centralizat la nivelul punţii principale şi în ambele borduri, în afara castelului, în containere etanşe
Pompele de incendiu trebuie să fie c ) mentinute permanent în bună stare de funcţionare
Pompele instalaţiei de balast sunt montate b ) cât mai aproape de nivelul paiolului
Pontilul reglabil este a ) un dispozitiv de fixare a panoului peste gaura de apă
a ) un dispozitiv de vitalitate
Pontilul reglabil este alcătuit din c ) o ţeavă metalică filetată, în care se introduce o tijă cu orificii pentru reglarea lungimii
Pontilul reglabil este compus din c ) o ţeavă metalică filetată la interior, în care se introduce dintr-o teava metalica filetata,in care se introduce o tija cu orificii de reglare a lungimii
Pontilul reglabil este folosit la c ) fixarea panoului cu margini moi peste o gaură de apă
Pontilul reglabil mai este folosit la bordul navei şi pentru b ) susţinerea chilei bărcilor de salvare de mare capacitate, aflate la post
Pontilul reglabil se utilizează la b ) fixarea panourilor cu margini moi
Prima măsură ce trebuie luată după alarmarea de gaură de apă, este aceea de a
a ) izola compartimentul afectat faţă de celelalte compartimente ale navei
Prima măsură ce trebuie luată la constatarea producerii unei găuri de apă este
c ) alertarea urgentă a conducerii navei şi a echipei de intervenţie conform muster-list
Procedura de raportare a unei situaţii de urgenţă, cum ar fi gaura de apă, este decrisă în
c ) manualul navei de raportare a situaţiilor de urgenţă
Procedurile de acces într-un compartiment inundat ca urmare a unei găuri de apă sunt descrise în
a ) Manualul de siguranţă al navei
Procedurile de acţionare a echipajului în cazul găurilor de apă sunt descrise
c ) în manualele sistemului de management al siguranţei
Procedurile de acţionare a echipajului în cazul creşterii riscului de poluare sau a poluării ca o consecinţă a unei găuri de apă înmtr-un tank de combustibil sau ulei, sunt detaliat descrise în
b ) Vessel Response Plan
Protecţia constructivă a navei contra incendiilor constă în
a ) separarea spaţiilor destinate locuirii personalului navei faţă de celelalte compartimente, prin compartimentări cu o izolaţie mecanică şi termică corespunzătoare
Protecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în
a ) separarea de restul navei a compartimentelor expuse riscului de incendiu, prin izolare termică şi rezistenţă mecanică adecvată
Protecţia constructivă contra incendiilor la o navă, constă şi în
c ) dotarea din construcţie a navei cu mijloace de detectare , localizare şi combatere a incendiilor
Reperul 1 din figura de mai jos reprezintă b ) stratul exterior de scândură
Reperul 1 din figura de mai jos reprezintă b ) şurubul propriu-zis
Reperul 2 din figura de mai jos reprezintă b ) pânza de velă impregnată
Reperul 2 din figura de mai jos reprezintă a ) flanşe de etanşare
Reperul 3 din figura de mai jos reprezintă a ) stratul interior de scândură
Reperul 4 din figura de mai jos reprezintă c ) orificiul de prindere a saulei
Reperul 4 din figura de mai jos reprezintă b ) marginile moi
Reperul 5 din figura de mai jos reprezintă c ) bordajul în jurul găurii de apă
Reperul 6 din figura de mai jos reprezintă b ) garnituri de cauciuc sau alt material similar
Responsabilitatile comandantului privind identificarea si urmarirea potentialelor accidente si a situatiilor de urgenta sunt: b ) trebuie sa ia controlul total al navei pe timpul tuturor accidentelor de la bord si a situatiilor de urgenta;
Rezerva de flotabilitate este c ) volumul corpului etanş situat deasupra liniei de plutire
Rolul de apel centralizat şi actualizat trebuie afişat cel puţin c ) comanda de navigaţie, punct central comandă maşini şi saloanele echipajului
Semnalul de alarmare a echipajului în cazul unui rol de abandon sau a abandonului real este
a ) sapte sunete scurte si unul lung.
Supravieţuirea echipajului se defineşte ca fiind a ) capacitatea echipajului unei nave de a-şi asigura, prin utilizarea tuturor mijloacelor de la bordul navei, siguranţa şi integritatea fizică şi morală în condiţia de avarie a navei
Sursa de energie de avarie de la baterii asigură c ) iluminatul de avarie, sistemul de telecomunicaţii şi cel puţin un radar
Şurubul de fund este b ) un dispozitiv de obturare a găurilor de apă
Şurubul de fund se pretează la obturarea găurilor de apă a ) de dimensiuni mici
Toate exerciţiile efectuate la bordul navei sunt înregistrate în c ) jurnalul de bord
Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă de la bordul navei, sunt conduse de către
a ) comandantul navei
Toate exerciţiile pentru situaţii de urgenţă efectuate la bordul navei, sunt ordonate şi conduse de către
a ) comandantul navei
Un paiet de vitaliate întărit este confecţionat din c ) două straturi de pânză de velă, o plasă de sârmă, apoi alte două straturi de pânză de velă, cu grandee pe margini
Un post de avarie trebuie plasat c ) în zona punţii principale
b ) în vecinătatea compartimentului maşină
Un post de avarie trebuie să c ) fie marcat cu vopsea albastră
Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
a ) instalaţia de santină
Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
b ) instalaţia de balast
Una dintre instalaţiile care fac parte din sistemul de vitalitate al navei este
b ) instalaţia de stins incendiu
Una dintre măsurile constructive pentru asigurarea nescufundabilităţii navei este şi
c ) compartimentarea navei
Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este
a ) provenienţă
Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este b ) dimensiunile găurii
Unul din criteriile de clasificare a găurilor de apă este c ) poziţionare
Unul din rolurile dublului fund al navei este b ) protejarea spaţiilor de marfă împotriva inundării în caz de esuare
Unul din rolurile dublului fund al navei este a ) delimitarea spaţiului etanş în care aunt amplasate tankurile de balast şi cele de combustibil
Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
c ) amplasarea mecanismelor la bord
Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
b ) compartimentarea navei
Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
a ) închiderile etanşe
Unul dintre mijloacele pasive de asigurare a vitalităţii navei este
b ) protecţia constructivă contra incendiilor
Vitalitatea echipajului este definită ca fiind
a ) capacitatea echipajului de a-şi menţine siguranţa proprie în condiţii de avarie a navei
Vitalitatea navei este suficient asigurată doar prin
c ) ambele variante anterioare plus activitatea profesionistă a echipajului
Vitalitatea navei reprezintă
b ) capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de avarie
Zincurile de pe bordajul unei nave au rolul de a
c ) proteja corpul navei împotriva corodării datorate curenţilor Foulcault
Daca se ambarca o masa P la bordul navei in punctul A(x₁, y₁, z₁) si G (x_G, y_G, ) este pozitiainitiala a centrului de greutate, atunci ordonata noului centru de greutate G₁, se calculeaza cu formula:

"Coferdam" - ul este a ) un compartiment etanş de separare

"Tona registru" este echivalentul a b ) 100 cbft
A doua condiţie de echilibru static al navei, impune ca a ) forţele ce acţionează asupra navei sa aibă acelaşi suport
Abscisa centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul

a )

S m_ix_i

X_G =

S m_i

unde m_i reprezintă masa unui element I de la bordul navei
Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei, astfel încât aceasta să nu sufere înclinări transversale, trebuie făcută a ) astfel încât centrul de greutate al acelei greutăţi să se situeze pe verticala centrului plutirii
Ambarcarea unei greutăţi mici la bordul unei nave, astfel încât nava să nu sufere înclinări transversale, trebuie efectuată
a ) astfel încât centrul de greutate al aceszeia ţă fie pe verticala centrului plutirii
Asigurarea stabilităţii iniţiale a navei se realizează prin
b ) elaborarea şi respectarea unui cargoplan corect
Atunci când centrul de greutate , G, coincide cu metacentrul M, nava se afla în

b ) echilibru indiferent
Atunci când centrul de greutate al navei, G, se află deasupra metacentrului M, nava se află în condiţia de b ) instabilitate
Atunci cand latimea navei scade, celelalte dimensiuni ramanand constante:

a ) maximul curbei 1_S_jse deplaseazaspre unghiuri mai mari;

Atunci când nava se înclină transversal datorită ruliului cu un unghi de cel mult 3 grade, care din următoarele centre se va deplasa în sensul înclinării a ) B
Atunci când pescajul unei nave paralelipipedice creşte, fără modificarea celorlalte caracteristici, raza metacentrică longitudinală a acesteia c ) scade
Atunci când ruliul navei este dur, stabilitatea acesteia este b ) excesivă
Ballastarea navei goale pentru realizarea unei asiete convenabile trebuie să asigure
b ) un deplasament minim de siguranţă şi imersiunea eficientă a elicei şi penei cârmei
Barele de direcţie principală din cadrul unui planşeu sunt
c ) barele care detin ponderea numerica in cadrul osaturii planseului;
Braţul de stabilitate reprezintă c ) o distanţă
Calculul modificărilor de pescaj la ambarcarea şi debarcarea de greutăţi se face cu ajutorul
a ) diagramei de carene drepte
Calculul variaţiei unghiului de asietă, ca urmare a deplasării unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie orizontal - longitudinală, se face cu ajutorul formulei

a )

q (X2 - X1)

δ_θ =

D GML ;
Calităţile etravei sunt a ) robusteţea şi asigurarea rezistenţei navei la şocuri şi coliziuni minore, reducerea rezistenţei la înaintare
Canarisirea navei într-un bord, fără modificarea asietei, este dovada
a ) inundării unui compartiment sau deplasării laterale a unei greutăţi, în dreptul cuplului maestru
Canarisirea navei într-unul din borduri ca urmare a pierderii stabilitatii poate fi contracarată prin
b ) ocoborârea unor greutăţi la bordul navei
Când centrul de greutate rezultant al nave se află sub metacentru, momentul care ia naştere tinde să
a ) redreseze nava la poziţia iniţială de echilibru
Când o navă cu borduri verticale trece într-o apă cu altă densitate, variaţia asietei se calculează cu formula

Când se spune despre o navă că are asietă zero ?
c ) artunci când nava are pescajele prova şi pupa egale
Capacitatea Dw a navei este o caracteristică de a ) masa
Capacitatea navei de a-şi menţine caracteristicile tehnice, de exploatare şi proprietăţile nautice în caz de avarie, reprezintă a ) nescufundarea navei
Capacitatea navei de a-şi păstra etanşeitatea şi de a nu se deforma sub acţiunea forţelor exterioare este
b ) rezistenţa corpului
Care din afirmatiile de mai jos este falsă c ) viteza navei se măsoară cu anemometrul
Care din următoarele mărimi defineşte stabilitatea transversală a navei şi trebuie calculată la bord pentru diferite situaţii de încărcare ale navei b ) GM;
Care din următoarele mărimi se calculează la bord pentru diferite situaţii de încărcare, aceasta fiind definitorie pentru stabilitatea iniţială b ) GM
Care din urmatoarele mărimi se poate determina cunoscând diagrama stabilităţii statice
b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii maxime a braţului de stabilitate
Care din următoarele valori poate fi determinată din diagrama stabilităţii statice
b ) unghiul de înclinare corespunzător valorii maxime a braţului stabilităţii
Care dintre părţile corpului navei este situată deasupra liniei plutiri
b ) opera moartă
Care dintre părţile navei se află sub linia de plutire a ) opera vie
Care dintre planurile principale ale navei, o împarte in doua părţi,opera vie si opera moartă?
b ) planul plutirii
Care dintre planurile principale de proiecţie coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite?
c ) planul plutirii
Care dintre următoarele elemente fac parte din osatura longitudinală a navei ?
b ) longitudinalele de fund, de bordaj şi de punte
Care sunt "apendicii" navei ? a ) elicea, pana cârmei, chilele de ruliu, cavaleţii
Carena este a ) partea imersă a navei
Cargourile nespecializate care transportă minereu de fier la full capacitate DWT, au stabilitate
b ) excesivă
Ce este capacitatea de încarcare (deadweight) ? b ) totalitatea greutăţilor ce se pot ambarca pe o navă, fără a depăşi pescajul maxim admis pentru zona respectivă
Ce este coferdam-ul ? a ) un compartiment etanş de separare
Ce este deplasamentul navei ? a ) greutatea totală a navei complet echipate, inclusiv a mărfii şi/sau a balastilui de la bord
Ce este etamboul unei nave ? a ) este elementul de construcţie care închide corpul navei la extremitatea pupa
Ce este flotabilitatea ? a ) proprietatea navei de a pluti la suprafaţa apei
Ce este înălţimea bordului liber al navei ? b ) distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi punctul de intersecţie al liniei punţii cu linia bordului, în planul cuplului maestru
Ce este înălţimea de construcţie a navei ? a ) distanţa masurată după o direcţie verticală, între planul de bază şi punctul de intersecţie al liniei punţii cu linia bordului în planul cuplului maestru
Ce este lungimea între perpendiculare ? b ) distanţa măsurată în planul diametral, la linia de plutire de plină încărcare, între punctele de intersecţie ale acesteia cu axul cârmei şi linia etravei
Ce este lungimea maximă a unei nave ? c ) distanaţa măsurată în planul diametral al navei, pe direcţia orizontală paralelă cu chila, între punctele extreme prova şi pupa ale navei
Ce este lungimea pe plutire de plină încărcare ? a ) distanţa măsurată în planul diametral, la linia de plutire de plină încărcare, între punctele de intersecţie ale acesteia cu linia etamboului şi cea a etravei
Ce este manevrabilitatea ? a ) proprietatea navei de a executa uşor şi rapid diferite manevre de schimbare a directiei de mars
Ce este nescufundabilitatea ? b ) proprietatea navei de a-şi păstra flotabilitatea şi stabilitatea în cazul inundării unuia sau mai multor compartimente
Ce este o societate de clasificare ? a ) O instituţie care are ca obiect de activitate supravegherea tehnică şi clasificarea navelor civile
Ce este opera moartă ? b ) partea permanent emersă a navei în condiţii normale de plutire
Ce este opera vie ? a ) partea permanent submersă a navei în condiţii normale de plutire
Ce este osatura ? b ) o reţea spaţială de bare drepte şi curbe, îmbinate între ele, care determină şi menţine formele geometrice ale corpului navei
Ce este pescajul mediu al navei ? c ) distanţa măsurată pe verticală, în dreptul cuplului maestru, de la planul liniei de bază, până la linia de plutire
Ce este planul cuplului maestru ?c ) planul transversal vertical care trece prin secţiunea maestră şi împarte corpul navei în două părţi asimetrice, prova şi pupa
Ce este planul diametral al navei ? a ) planul vertical longitudinal care împarte nava în două părţi simetrice, tribord şi babord
Ce este planul plutirii ? a ) planul orizontal care coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite şi împarte corpul navei în partea imersă şi partea emersă
Ce este planşeul ? a ) structura de rezistenţă formată dintr-o placă dreaptă sau curbă rezemată, întărită cu bare şi elemente de legatură
Ce este ruful ? a ) o construcţie situată deasupra punţii principale, care nu se întinde pe toată lăţimea navei
Ce este secţiunea maestră ? a ) este secţiunea vertical-transversală care trece prin mijlocul teoretic al navei, unde lăţimea este maximă
Ce este stabilitatea ?b ) proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru, după încetarea acţiunii forţei care a scos-o din această stare
Ce este stabilitatea de drum ? c ) proprietatea navei de a-şi menţine direcţia de marş, fără acţionarea cârmei
Ce este suprastructura ? b ) o construcţie situatăţdeasupra punţii principale, care se întinde pe toată lăţimea navei
Ce este tonajul brut ? c ) o mărime calculată convenţional, reprezentând volumul total al compartimentelor închise, inclusiv suprastructura
Ce rol are etamboul unei nave ? a ) închide corpul navei la pupa, permite trecerea etanşă a axului portelică şi a axului cârmei
Ce rol are învelişul dublului fund ? b ) asigură nescufundabilitatea navei în caz de avariere a dublului fund
Ce rol are selatura punţii ? b ) de a asigura scurgerea rapidă a apei de pe punţi
Ce rol are tubul etambou, la o navă ? b ) de a sustine arborii portelice la trecerea etanşă a acestora în afara bordului
Ce rol au planşeele din corpul unei nave ? c ) acestea preiau şi transmit osaturii navei sarcinile normale şi asigură rezistenţa corpului navei într-un anumit punct
Ce se înscrie în certificatul de tonaj ? c ) tonajul brut si tonajul net al navei
Ce se înţelege prin "apendici" ai corpului navei ? c ) elemente constructive si funcţionale care ies în afara corpului navei, în partea imensă
Ce sunt construcţiile de rigidizare ? c ) totalitatea planşeelor inferioare şi superioare din interiorul corpului navei
Ce sunt tancurile de balast ? c ) compartimente etanşe situate sub puntea principală, la prova, la pupa, în borduri, la dublul fund, care au posibilitatea de a fi umplute cu şi golite de apă
Centrul de carenă B reprezintă a ) centrul geometric al carenei
Centrul de carenă al navei reprezintă a ) centrul de greutate al volumului de apă dezlocuit de partea imersă a navei
Centrul de carenă B, prin definiţie, reprezintă a ) centrul geometric al volumului carenei navei
Centrul de greutate al navei reprezintă c ) acel punct în care acţionează forţa de greutate a navei
Certificatul de bord liber al navei este eliberat de către b ) societatea de clasificare
Certificatul de siguranţă a construcţiei este eliberat de către b ) societatea de clasificare
Certificatul de siguranţă echipament este eliberat de către b ) societatea de clasificare
Clasificarea navelor comerciale pe tipuri se face funcţie de a ) natura mărfurilor transportabile cu acea navă
Coeficientul de permeabilitate al unui compartiment, notat cu "m" , reprezintă a ) raportul dintre volumul real de apă care poate intra în compartiment şi volumul teoretic al acestuia
Comparativ, o navă este mult mai stabilă b ) longitudinal decât transversal
Compartimentarea tuturor spaţiilor etanşe din structura navei, contribuie la c ) asigurarea flotabilităţii navei
Compartimentul cuprins între prova navei şi primul perete transversal etanş se numeşte forepeak
Compartimentul cuprins între pupa navei şi ultimul perete transversal etanş se numeşte afterpeak
Conform Teoremei lui Euler, două plutiri izocarene succesive se intersectează după o dreaptă ce trece prin a ) centrul geometric al fiecăreia
Constructiv, reducerea influenţei negative asupra stabilităţii navei a suprafeţelor libere de lichide din tankuri, se realizează prin c ) cu diafragme longitudinale
Corecţia înălţimii metacentrice longitudinale, când la bord există un tank parţial umplut, este proporţională cu a ) momentul de inerţie al suprafeţei libere de lichid, calculat faţă de axa proprie longitudinala
Corecţia înălţimii metacentrice transversale când la bord există un tank parţial umplut, se calculează cu ajutorul formulei

Corecţia înălţimii metacentrice transversale sau longitudinale când la bord există un tank parţial umplut, este întotdeauna c ) negativă
Cota centrului de greutate G al navei , se determină utilizând următoarea formulă de calcul

a )

S m_iz_i

Z_G=

S m_i,

Unde m_i reprezinta masa unui element i de la bordul navei
Criteriul de vânt, conform normelor A.N.R., în calcului elementelor de satbilitate, este
c ) reportul dintre momentul de răsturnare şi cel de vânt
Cu ajutorul diagramei de carene drepte, în cazul ambarcării/debarcării de greutăţi, în practică la bordul navei, se determină b ) coordonatele centrului de carenă şi variaţia pescajului mediu
Cu ajutorul scalei de încarcare, se poate determina pescajul navei, funcţie de a ) deplasamentul navei
Cum se numeşte partea corpului navei aflată deasupra liniei de plutire ? b ) opera moartă
Cum se numeşte partea corpului navei aflată sub linia de plutire ? a ) opera vie
Cum se numeşte planul care împarte corpul navei în cele două părţi simetrice, tribord şi babord ?
c ) planul diametral
Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi păstra direcţia mişcării ? stabilitatea de drum
Cunoaşterea poziţiei planului neutru, permite ambarcarea/debarcarea greutăţilor la/de la bordul navei, astfel încât c ) stabilitatea navei să nu fie deteriorată
Cunoscând greutatea "q" ambarcată la bordul navei şi deplasamentul unitar – TPC, corespunzator pescajului iniţial al navei T, variaţia pescajului mediu se calculează cu formula

Cuplul format de greutate şi forţa arhimedrică se numeşte c ) moment de stabilitate
Daca centrul de greutate G al navei coincide cu metacentrul M, atunci nava se află în
b ) echilibru indiferent
Dacă centrul de greutate G al navei se află deasupra metacentrului M, momentul care acţionează asupra navei va provoca b ) amplificarea înclinării navei
Dacă centrul de greutate G al navei se află sub metacentrul M, momentul care acţionează asupra navei va provoca a ) aducerea navei în poziţia iniţială de echilibru
Dacă la cota centrului de carenă adăugăm raza metacentrică, distaţa rezultată reprezintă tocmai
c ) cota metacentrului
Dacă la o navă cu GM mai mic decât 0 se ambarcă o greutate în planul diametral, deasupra centrului de greutate al navei,nava va fi în situaţia de b ) amplificare a unghiului de înclinare
Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0 şi nava este înclinată transversal, atunci, prin ambarcarea unei greutăţi în PD, deasupra centrului de greutate al navei b ) unghiul de înclinare va creşte
Daca la o navă valoarea lui GM este mai mică decât 0, nava a ) se va înclina într-un bord
Dacă raportăm aria plutirii la produsul dintre lungimea şi lăţimea acesteia, obţimen b ) C_WL
Dacă un tank de la bordul navei, se divizează longitudinal cu “m” pereţi echidistanţi, atunci efectul negativ al suprafeţei libere de lichid c )se reduce de “(m+1)²” ori
Deasupra liniei de plutire a navei se află b ) partea emersă
Deplasând greutăţi la bordul navei, nu se modifică a ) deplasamentul navei
Deplasarea unei greutăţi la bordul navei pe o direcţie verticală, va determina deplasarea în aceeiaş direcţie şi sens a c ) centrului de greutate al navei
Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, paralel cu planul diametral, pe orizontală, la aceeaşi cotă, determină a ) modificarea asietei navei
Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, indiferent de sens, determină b ) modificarea asietei navei
Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, indiferent de sens, determină
a ) modificarea stabilităţii iniţiale a navei
Deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, determină
b ) modificarea unghiului de înclinare transversală a navei
Diagrama care permite determinarea variaţiei pescajelor prova/pupa la ambarcarea/debarcarea/deplasarea de greutăţi, este c ) diagrama de asietă
Diagrama de pantocarene este c ) reprezentarea grafică a braţului stabilităţii de formă, funcţie de volumul carenei şi unghiul de înclinare
Diagrama de pantocarene prezintă c ) braţul stabilităţii de formă funcţie de volumul carenei şi unghiul de înclinare
Diagrama la asietă se foloseşte pentru b ) Calculul lui dpv şi dpp
Diferenţa dintre cota metacentrului longitudinal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă a ) înălţimea metacentrică longitudinală
Diferenţa dintre cota metacentrului transversal corespunzătoare înclinărilor nule şi cota centrului de greutate, reprezintă a ) înălţimea metacentrică transversală
Din sistemul de osatură longitudinală fac parte următoarele elemente structurale c ) suporţii laterali, suportul central, curenţii punţii superioare, curenţii punţii inferioare, tabla marginală
Din sistemul de osatură transversală fac parte următoarele elemente structurale b ) varanga dublului fund, coasta de cală, coasta de interpunte, traversa punţii superioare (şi inferioare)
Dintre valorile calculate ale elementelor stabilităţii, fac parte b ) momentul unitar de asietă şi de bandă
Discul "Plimsoll" este c ) o marcă a liniei de încărcare, aplicată definitiv pe corpul navei şi descrisă în certificatul privind liniile de încărcare
Distanaţa măsurată în planul diametral al navei, pe direcţia orizontală paralelă cu chila, între punctele extreme prova şi pupa ale navei reprezintă b ) lungimea maximă a navei
Distanţa măsurată după o direcţie verticală, între planul plutirii şi punctul de intersecţie al liniei punţii cu linia bordului, în planul cuplului maestru reprezintă c ) înălţimea bordului liber al navei
Distanţa măsurată în plan vertical între planul de bază şi punctul de intersecţie a liniei punţii cu bordajul, la cuplul maestru reprezintă a ) înălţimea de construcţie a navei
Distanţa măsurată pe orizontală, în plan transversal, la cuplul maestru,, între punctele de intersecţie ale selaturii punţii cu liniile bordajului reprezintă c ) lăţimea maximă a navei
Distanţa măsurată pe verticală, în dreptul cuplului maestru, de la planul liniei de bază, până la linia de plutire reprezintă b ) pescajul mediu al navei
Echilibrul dinamic al navei se realizează atunci când a ) lucrul mecanic al momentului exterior este egal cu lucrul mecanic al momentului de stabilitate

Echilibrul static al navei se realizează atunci când b ) momentul exterior de înclinare este egal cu momentul de stabilitate
Efectul legii lui Arhimede se aplică a ) asupra operei vii a navei
Efectul negativ al suprafeţelor libere de lichid din tankuri asupra stabilităţii navei, este diminuat proporţional cu c ) numărul de diafragme din tankuri
Efectul negativ asupra stabilităţii navei al suprafeţei libere de lichid dintr-un tank este direct proporţional cu a ) lăţimea tankului care conţine lichidul cu suprafaţă liberă
Efectul negativ asupra stabilităţii transversale a navei se agravează proporţional cu
a ) lăţimea tankului care conţine lichidul cu suprafaţă liberă
Elementul structural 5 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este:

c ) carlinga centrală
Elementul structural 6 din fig. 11.50 este

c ) chila
Elementul structural 7 din fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este (la fel ca numarul 6 de mai sus) c ) chila
Elementul structural din fig. RO-TCVN-C-t 11.48 reprezintă

b ) etrava din oţel turnat

Etamboul unei nave este c ) este construcţia solidă şi etanşă situată la pupa navei şi care permite trecerea etanşă aaxului portelică şi a axului cârmei
Etrava navei închide osatura compartimentului c ) forepeak
Forma etamboului depinde de b ) forma şi mărimea elicei şi a penei cârmei
Formula de calcul a Momentul unitar al înclinării transversale este

Formula de calcul a razei metacentrice transversale este BM=IX SUPRA V
Formulele metacentrice ale stabilităţii se utilizează pentru determinarea b ) momentului unitar de asietă şi a momentului unitar de bandă
Forţele de greutate care acţionează asupra navei, se datorează b ) acţiunii câmpului gravitaional asupra navei;
Forţele de presiune care acţionează asupra navei, se datorează a ) acţiunii presiunii hidrostatice exercitate de apă pe suprafaţa udată a carenei
Greutatea a cărei ambarcare/debarcare la/de la bordul navei cauzează o variaţie a pescajului cu un centimetru, se numeşte a ) deplasament unitar
Greutăţile lichide de la bordul navei, influenţează stabilitatea navei doar atunci când
b ) tancurile respective sunt parţial umplute
Grinzile de direcţie principală ale planşeului de fund pentru nava din fig.RO-TCVN-C-t 11.9 sunt

c ) longitudinalele de fund;
În cadrul osaturii navei, planşeul este b ) o structură compusă dintr-o tablă (placă ) rezemată pe un contur şi întărită printr-un sistem de grinzi
În cazul navigaţiei pe valuri de urmărire, situaţia cea mai defavorabilă este atunci când
b ) viteza navei este egală sau sensibil apropiată de viteza valurilor
În cazul ambarcării/debarcării de greutăţi mari la şi de la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi a coordonatelor centrului de carenă se determină cu ajutorul
c ) diagramei de carene drepte
În cazul deplasării orizontal-transversale a unei greutăţi la bordul navei, se modifică
c ) înclinarea transversală a navei
În cazul deplasării pe direcţie longitudinal-orizontală a unei greutăţi la bord, se va modifica
a ) asieta navei
În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, are loc a ) modificarea stabilităţii navei
În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, nu se modifică b ) planul plutirii
În cazul deplasării pe verticală a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei a ) rămâne neschimbat
In cazul deplasarii unei greutati q , pe directie orizontal-transversala, pe distanta y2 - y1 , la bordul unei nave cu deplasamentul "D" , variatia unghiului de banda se calculeaza cu formula

În cazul deplasării unei greutăţi dintr-un punct A1 (x1, y1, z1) într-un punct A2 (x2, y2, z2), primul element care suferă modificări este a ) stabilitatea iniţială a navei
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, coordonatele centrului de greutate al navei se modifică a ) în sensul deplasării greutăţii respective
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală dintre centrul de greutate după deplasare şi metacentru longitudinal
a ) rămâne constantă
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie orizontal-transversală, centrul de greutate al navei se deplasează, asupra navei acţionând un moment care provoacă b ) înclinarea transversală a navei
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în jos, stabilitatea iniţială a navei a ) se îmbunătăţeşte
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, în sus, stabilitatea iniţială a navei b ) se reduce
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe direcţie verticală, volumul carenei rămâne neschimbat.Deci are loc doar modificarea b ) cota metacentrului
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie oriziontal - transversală, distanţa pe verticală dintre centrul de greutate al navei după efectuarea deplasării şi metacentrul transversal
a ) rămâne neschimbată
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal - transversală, se va modifica
c ) unghiul de canarisire al navei
În cazul deplasării unei greutăţi la bordul navei, pe o direcţie orizontal-longitudinală, distanţa pe verticală, după efectuarea deplasării, dintre centrul de greutate al navei şi metacentrul longitudinal
a ) rămâne neschimbată
În cazul deplasării verticale a unei greutăţi la bordul navei, volumul carenei rămâne constant şi deci
b ) cota metacentrului nu se modifică
În cazul în care KG este mai mic decât KM, nava se află în condiţia de a ) echilibru stabil
În cazul mărfurilor solide în vrac, cu greutatea specifică mică, navele mineraliere vor umple la full volum magaziile şi b ) se vor balasta tankurile dublului fund de ballast
În cazul stabilităţii excesive, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos, este
c ) M, B, G;
În cazul unei nave care se înclină transversal cu 5 grade, punctul mobil care se deplasează în sensul înclinării navei este a ) B
În ce condiţie, ambarcarea unei greutăţi modifică pescajele prova şi pupa cu aceeaşi valoare
c ) când greutatea este ambarcata pe verticala centrului plutirii
În ce condiţii ambarcarea unei greutăţi mici la bordul navei nu determină modificarea asietei acesteia
c ) când greutatea este ambarcată pe verticala centrului plutirii
În ce se măsoară tonajul brut ? a ) în tone registru
În ce se masoară tonajul net ? b ) în tone registru
În condiţia de stabilitate normală, poziţia relativă a celor trei centre M, B, G pornind de sus în jos este
c ) M, G, B;
În condiţii de mare agitată, momentul de redresare corespunzător unui anumit unghi de înclinare, nu va fi egal cu momentul corespunzător aceluiaşi unghi de înclinare în apă calmă, deoarece
a ) se modifică suprafaţa udată a corpului navei şi distribuţia câmpului de presiuni pe suprafaţa imersă
În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Elementul structural 15 este

c ) longitudinală de punte
În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Reperul 15 reprezintă

b ) traversa punţii principale;
În fig. RO-TCVN-C-t 11.34 este reprezentată o punte construită în sistem de osatură longitudinal. Reperul 29 reprezintă(poza de mai sus) a ) cornier lacrimar;
În fig. RO-TCVN-C-t 11.49 este prezentată structura unei c ) etrave din table fasonate şi sudate.
În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată o secţiune transversală la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură c ) transversal;
In fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentata sectiunea maestra la o nava tip cargou. Elementul 17 reprezinta c ) pontil de cală
În fig. RO-TCVN-C-t 11.7 este prezentată secţiunea maestră la o navă tip cargou. Grinzile de direcţie principală pentru planşeul punţii principale sunt a ) traversele punţii principale
În fig. RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea transversală la mijlocul unei nave tip c ) petrolier
În fig. RO-TCVN-C-t11.8 este prezentată secţiunea transversală printr-o nava la cuplul maestru. Grinzile de direcţie principală ale planşeului de bordaj sunt a ) longitudinalele de bordaj
In fig.RO-TCVN-C-t 11.15. este prezentata structura planseului de fund la o nava tank. Elementul structural 7 reprezinta c ) chila
În fig.RO-TCVN-C-t 11.8 este prezentată secţiunea maestră la mijlocul unei nave construită în sistem de osatură b ) longitudinal
În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave la cuplul maestru. Planşeul de dublu fund este construit în sistem de osatură b ) longitudinal;
În fig.RO-TCVN-C-t 11.9 este prezentată secţiunea transversală a unei nave construită în sistem de osatură c ) combinat;
În fig.TCN.-c.n. 11.23 este reprezentată structura planşeului de bordaj construit în sistem de osatură
a ) transversal
În figura de mai jos este prezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave mineralier. Reperul 6 reprezintă b ) tankuri superioare de ballast
În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"D"?

b ) înălţimea de construcţie
În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"F"?(poza de mai sus) c ) înălţimea bordului liber
În figura de mai jos este reprezentată o secţiune transversală prin corpul unei nave. Ce reprezintă cota"T" sau ”d”? a ) pescajul
În figura de mai jos, coasta este notată cu b ) 7
In figura de mai jos, cu "8" s-a notat a ) curent de punte
În figura de mai jos, cu "3" s-au notat a ) semitraversele punţii
În figura de mai jos, LcwL reprezintă : c ) lungimea navei la nivelul liniei de plutire respective
În figura de mai jos, Lmax reprezintă: a ) lungimea maximă a navei
În figura de mai jos, Lpp reprezintă: b ) lungimea între perpendiculare
În figura de mai jos, reperul "1" reprezintă c ) picul pupa
În figura de mai jos, reperul "10" reprezintă c ) traversa de punte
În figura de mai jos, reperul "2" reprezintă b ) picul prova
În figura de mai jos, reperul "20" reprezintă b ) tabla fundului
În figura de mai jos, reperul "3" reprezintă a ) coferdamul
În figura de mai jos, reperul "4" reprezintă c ) pereţi tranversali etanşi
În figura de mai jos, reperul "5" reprezintă b ) dublul fund
În imaginea de mai jos, s-a reprezentat

b ) un planşeu de fund
În imaginea de mai jos, s-a reprezentat

a ) un planşeu de bordaj
În practică, cunoscându-se momentul unitar de asietă şi valoarea momentului care produce înclinarea longitudinală a navei la deplasarea unei greutăţi după o direcţie orizontal-longitudinala, se poate determina direct c ) noua asietă a navei
În practică, dacă se cunoaşte momentul unitar de bandă şi valoarea momentului care provoacă înclinarea navei în cazul deplasării unei greutăţi pe o direcţie orizontal - transversală la bordul navei, se poate determina a ) valoarea unghiului de bandă
În scopul îmbunătăţirii stabilităţii transversale a navei, se iau măsuri pentru c ) deplasarea centrului de greutate pe verticală în jos
În sistemul transversal de osatură, "distanţa regulamentară a elementelor" se referă la
c ) distanţa dintre două coaste consecutive
În situaţia unei plutiri normale a navei, poziţia relativă a lui M şi G este c ) M este situat deasupra lui G
Înălţimea metacentrică este o măsură a b ) stabilităţii iniţiale a navei
Înălţimea metacentrului transversal deasupra chilei este c ) KB + BM.
Încovoierile longitudinale la navele cu lungime mare, sunt cele mai periculoase când nava este
a ) pe gol de val sau pe creastă de val
La ambarcarea greutăţilor mari la bordul navei, variaţia pescajului mediu şi modificarea coordonatelor centrului de carenă, se calculează cu ajutorul c ) diagramei de carene drepte
La ambarcarea unei mase "q" la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia

La ambarcarea unei mase la bord, variaţia pescajului mediu se calculează cu relaţia

La ambarcarea/debarcarea de greutăţi la/de la bordul navei, înclinările longitudinale şi transversale, pot fi evitate dacă punctul de ambarcare/debarcare este amplasat c ) pe verticala ce trece prin centrul plutirii iniaţiale F
La bordul unei nave aflată în apă de mare cu densitatea g, cu suprafaţa plutirii iniţiale Aw, se ambarcă greutatea q. Variaţia pescajului mediu se va calcula cu formula

La bordul unei nave care are inaltimea metacentrica transversala initiala GM si deplasamentul Δ , se afla o greutate P, suspendata de un fir cu lungime l. Noua inaltime metacentrica se calculeaza cu formula

La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă inferioară, rezultă
a ) o îmbunătăţire a stabilităţii navei
La deplasarea unei greutăţi la bordul navei, pe verticală, la o cotă superioară, rezultă
b ) o diminuare a stabilităţii navei
La extremitatea din prova, corpul navei se termină cu o structură specială denumită b ) etrava;
La extremitatea din pupa, corpul navei se termină cu o structură specială denumită a ) etambou;
La o nava de deplasament Δ si inaltime metacentrica longitudinala initiala GML , se deplaseaza o greutate q, pe verticala, pe distanta Z₂ - Z₁(Z₂ > Z₁) , modificandu-se stabilitatea longitudinala. Deci noua inaltime metacentrica longitudinala se calculea

La trecerea din apă cu greutatea specifică mică în apă cu greutatea specifică mare b ) pescajul navei scade
La trecerea din apă ducle în apă sărată, pescajul navei b ) scade
La trecerea din apă sărată în apă dulce, pescajul navei a ) creşte
La trecerea navei din apă de mare în apă dulce, pescajul a ) creşete
Lichidele aflate la bordul navei, influenţează negativ stabilitatea acesteia în cazul în care
b ) compartimentele în care în care se găsesc lichidele sunt parţial umplute
Metacentrul longitudinal este definit de a ) centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările longitudinale ale navei
Metacentrul transversal este definit de b ) centrul de curbură al curbei centrelor de carenă pentru înclinările transversale ale navei
Metacentrul transversal poate fi considerat fix în cazul a ) unghiurilor mici de înclinare
Modificarea stabilităţii iniţiale a navei în cazul deplasării la bord a unei greutăţi pe direcţie verticală, are loc datorită modificării c ) înălţimilor metacentrice transversale şi longitudinale
Momentul de redresare este definit de cuplul format din a ) forţele de presiune şi cele de greutate care acţionează asupra corpului navei
Momentul de redresare este nul, iar nava se află în echilibru indiferent, atunci când c ) centrul de greutate G coincide cu metacentrul M
Momentul de redresare sau momentul stabilităţii, este determinat de cuplul a ) forţelor de presiune şi a celor de greutate care acţionează asupra corpului navei
Momentul de redresare se consideră pozitiv şi nava se află în echilibru stabil când
a ) centrul de greutate G se află sub metacentrul M
Momentul de redresare se consideră negativ şi nava se află în chilibru instabil, dacă
b ) centrul de greutate G se află deasupra metacentrului M
Momentul exterior care determină modificarea asietei navei cu 1 cm, poartă numele de
a ) moment unitar de asietă
Momentul unitar de bandă, prin definiţie reprezintă
momentul exterior care acţionândstatic asupra navei, produce oînclinare transversală de
O greutate suspendată la bordul navei, influenţează stabilitatea în sens c ) negativ
O navă care prezintă un ruliu violent, are stabilitate b ) transversală excesivă
O navă devine instabilă în cazul în care b ) G este situat deasupra lui M

Marca de tonaj a fost introdusa de : Regulamentul pentru masuratorile de tonaj (UK);

Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund: grupului de ambalare II;

Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este: 1,025 t/m³

In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare transversala se aplica navei : lent

Prevederile referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in : Volumul 1, Partea 4;

Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este complet imersata si daca nu depasesc : 15 grade - 20 grade;

Pentru o nava avand pescajul prova corectat pescajul pupa corectat si pescajul centru pescajul de medie a mediilor are valoarea: 13,09 m;

O navă este mult mai stabilă b ) longitudinal
O tona registru corespunde a ) volumului a 100 picioare cubice engleze, volum egal cu 2,831 mc.
Pentru ca nava să aibă o stabilitate iniţiala pozitivă, trebuie b ) să se asigure o distribuire corectă a greutăţilor la bordul navei
Pentru fiecare tip de navă, mărimea bordului liber este stabilită conform a ) regulilor relevante din cadrul Convenţiei Internaţionale asupra Liniilor de Încărcare
Planul care trece prin cuplul maestru împarte corpul navei în c ) în două părţi asimetrice, prova şi pupa
Planul plutirii împarte corpul navei în a ) partea emersă şi partea imersă
Plutirile sunt curbele obţinute prin intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu c ) planul plutirii
Poziţia metacentrului longitudinal este definită de a ) Cota KML
Poziţia metacentrului transversal este definită de b ) Cota KMT
Practic, la bordul navei, cota metacentrului se poate obţine şi din a ) diagrama curbelor hidrostatice
Prima condiţie de echilibru static al navei, impune ca b ) suma forţelor ce acţionează asupra navei sa fie nulă
Prin "rezerva de flotabilitate" se intelege: b ) volumul etans al navei situat deasupra liniei de plutire;
Prin definiţie, centrul de carenă al navei reprezintă a ) centrul de greutate al volumului de apă dezlocuit de corpul imers al naveiâ
Prin definiţie, centrul de greutate al navei reprezintă c ) punctul geometric în care acţionează forţa de greutate a navei
Prin intersectarea suporturilor fortelor de presiune ce corespund la doua plutiri izocarene longitudinale, se obtine a ) metacentrul longitudinal al navei
Proba de înclinare a unei nave se efectuează pentru a se determina c ) KG
Proba de stabilitate a navei se va efectua b ) într-o zonă liniştită, fără vânt, valuri sau curenţi
Produsul dintre deplasamentul navei, înălţimea metacentrică transversală şi variaţia unghiului de bandă, reprezintă a ) momentul de redresare pentru înclinările transversale ale navei
Proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţială de echilibru după dispariţia cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta poziţie, reprezintă c ) stabilitatea navei;
Raportând aria suprafeţei de derivă AD, la produsul dintre lungimea Lcwl şi pescaj d, se obţine
c ) coeficientul de fineţe al suprafeţei de derivă - CD.
Raportând volumul carenei V, la produsul dintre lungimea Lcwl şi aria suprafeţei maestre imerse AM, se obţine c ) coeficientul de fineţe longitudinal prismatic - CLP.
Raportând volumul carenei V, la produsul dintre pescajul navei d şi aria suprafeţei plutirii de plină încărcare Acwl, se obţine a ) coeficientul de fineţe vertical prismatic CVP;
Raportul dintre aria secţiunii imerse a cuplului maestru AM şi produsul dintre lăţimea navei la cuplul maestru B şi pescajul d reprezintă c ) coeficientul de fineţe al suprafeţei maestre imerse
Raportul dintre aria suprafeţei plutirii la linia de plină încărcare AWL şi produsul lungimii navei la linia de plutire LCWL cu lăţimea la cuplul maestru B , reprezintă c ) Coeficientul de fineţe al suprafeţei plutirii de plinăîncărcare -C_w
Raportul dintre volumul carenei V şi produsul dintre lungimea navei la linia de plutire LCWL , lăţimea navei la cuplul maestru B şi pescajul d, reprezintă c ) coeficientul bloc
Raza metacentrică longitudinală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi a ) metacentrul longitudinal
Raza metacentrică transversală este definită de distanţa dintre centrul de carenă şi b ) metacentrul transversal
Raza metacentrică transversală reprezintă b ) raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor longitudinale ale navei; a ) raza de curbura a curbei centrelor de carena corespunzatoare inclinarilor transversale;
Reprezentarea grafica a functiilor : Δ, V, IL, IT, XB, XF, KB, AW, BMT, BML pentru anumite valori ale pescajului navei, reprezinta c ) diagrama de carene drepte
Rezerva de flotabilitate este dată de : b ) Înălţimea bordului liber
Se spune că braţul stabilităţii este o măsură a stabilităţii transversale a navei, deoarece
a ) deplasamentul navei nu se modifică pe timul înclinării
Selatura unei punţi este a ) curbura convexa a puntii in plan transversal, de la centrul navei catre borduri
Stabilitatea excesivă a navei este atunci când c ) G este situat sub M şi sub B
Stabilitatea excesivă determină a ) ruliu violent
Stabilitatea initiala a navei se modifica in cazul deplasarii unei greutati la bord, pe o directie
b ) verticală
Stabilitatea iniţială a navei nu suferă modificări în cazul deplasării unei grutăţi la bord, pe o direcţie
c ) nici una din afirmaţii nu este corectă
Stabilitatea iniţială a navei scade în cazul deplasării unei greutăţi pe direcţie a ) verticală, în sus
Stabilitatea iniţială longitudinală este întotdeauna pozitivă deoarece b ) centrul de greutate este permanent situat sub metacentrul longitudinal
Stabilitatea negativă a navei este atunci când b ) G este situat sub lui B
Studiul stabilităţii la la ambarcarea/debarcarea unei greutăţi mici (de) la bord se face considerând că bordurile navei a ) rămân verticale
Suma dintre cota centrului de carenă şi valoarea razei metacentrice, reprezintă c ) cota metacentrului
Tancurile de asietă au rolul de a b ) corija pozitia longitudinala a navei in raport cu suprafata libera a apei;
Tancurile de asietă sunt amplasate b ) la extremităţile prova şi pupa ale navei
Tancurile de balast au rolul de a c ) asigura stabilitatea în diferite cazuri de încărcare, de a regla asieta şi de a realiza deplasamentul de siguranţă în condiţia de balast
Tonajul brut al navei reprezintă c ) volumul total închis de corpul navei, inclusiv suprastructurile, exprimat în tone registru
Tonajul net al unei nave este o caracteristică de b ) volum
Tonajul se măsoară în c ) tone registru
Totalitatea greutăţilor de la bordul unei nave reprezintă b ) deplasamentul navei;
Unitatea de masură a tonajului este "tona registru" , care reprezintă echivalentul a b ) 2,831 m3
Unui ponton paralelipipedic îi creşte pescajul, celelalte mărimi rămân constante.Raza metacentrică
b ) scade
Unul din rolurile dublului fund al navei este b ) protejarea spaţiilor de marfă împotriva inundării în caz de esuare
Valoarea cotei metacentrului se poate obţine din a ) diagrama curbelor hidrostatice
Valoarea înălţimii metacentrului transversal deasupra chilei poate fi obţinută din
a ) informaţia de stabilitate pentru comandant
Valorile deplasamentului (Δ), ale capacitatii de incarcare (dw), TPC (q1cm), momentul unitar de asieta MCT (M_1cm) si momentul unitar de banda (M_1°) corespunzatoare diferitelor pescaje ale navei (de la linia de baza pana la linia plutirii de maxima in c ) scala de încărcare
Valorile elementelor obţinute din scara de încărcare şi diagrama de carene drepte, sunt valabile pentru condiţia de a ) nava pe chilă dreaptă
Volumul total destinat încărcării mărfurilor şi pasagerilor, şi care reflectă defapt capacitatea economica a navei, defineşte a ) tonajul net;
Volumul tuturor spaţiilor închise de la bordul unei nave, inclusiv suprastructura, defineşte
b ) tonajul brut
Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea : c ) valori pozitive sau negative;
Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: b ) cuplul maestru;
Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in fisele de securitate : d ) in sectiunea 4.
Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase cuprinde: d ) toate cele trei activitati mentionate.
Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
d ) aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
b ) grupurile de ambalare II si III;
Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
c ) grupul de ambalare III;
Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de transport, dar si in cazul unui accident, sunt : a ) ambalaje de tip B;
Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica orice pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran de protectie, sunt :
b ) ambalaje de tip A;
Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund: a ) grupului de ambalare I;
Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund: b ) grupului de ambalare II;
Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:c ) grupului de ambalare III;
Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :
b ) Volumul 3, Partea 4;
Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta : c ) buna stare de navigabilitate;
Asieta navei se poate calcula cu relatia:

Asieta navei este :c ) materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa;
Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin : c ) centrul de greutate al suprafetei de plutire;
Bordul liber de iarna este egal cu:

Bordul liber in apa dulce este egal cu:

Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mica sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:

Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:

Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime mai mare de 100 m, se calculeaza cu relatia:

Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

Bordul liber de vara se calculeaza in functie de : c ) lungimea navei;

Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu:

Bordul liber la tropice este egal cu :

Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:

Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de :b ) lungimea totala, efectiva a suprastructurilor;

Bordul liber reprezinta : a ) rezerva de flotabilitate a navei;

Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:

Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:

Bratul de redresare al navei mai este denumit si :b ) bratul stabilitatii statice;

Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se realizeaza prin :

b ) ventilatie eficienta

Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se atesta prin :

d ) cartea instalatiei de ridicat marfuri.

Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde:d ) toate cele trei etape mentionate.

Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :

c ) simetric, in oricare din borduri;

Canarisirea navei este : c ) materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei;

Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect : b ) negativ;

Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:c ) NUMAI PE PUNTE;

Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de gaze explozive sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila a structurii navei, se recomanda stivuirea: c ) NUMAI PE PUNTE;

Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este efectuat uzual, in contul : b ) incarcatorului;

Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda stivuirea:

c ) NUMAI PE PUNTE;

Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in : d ) TEU.

Cargo-planul initial sta la baza : a ) calcului de stabilitate si asieta;

Cargo-planul se intocmeste pe baza : c ) listei de incarcare;

Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de : b ) registrul de clasificare;

Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de : d ) Informatia de stabilitate pentru comandant.

Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in : a ) Volumul 1, Partea 2;

Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face dupa:

c ) riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare;

Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in : a ) Volumul 3, Partea 6;

Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in : b ) 3 volume;

Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:

Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:

Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca : d ) coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare.

Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:

Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :

b ) Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS);

Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :a ) Volumul 1,Partea 6;

Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune: b ) ventilatia corespunzatoare a magaziilor;

Constanta navei reprezinta : c ) diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe timpul exploatarii si masa initiala a navei goale;

Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a : c ) Conventiei MARPOL 73/78;

Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata de :

a ) Codul IBC;

Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor : d ) de pescuit.

Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :c ) santierul constructor;

Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:

Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza:b ) cu graficele sau tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor;
Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia:

Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:

Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia:

Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:

Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:

Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia:

Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia:

Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:

Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:

Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea : a ) numai valori pozitive;

Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:

Cota metacentrului transversal se poate calcula:a ) cu "Diagrama pentru cota metacentrului transversal";

Cota metacentrului transversal se poate calcula: a ) cu "Diagrama curbelor de carene drepte";

Cota metacentrului transversal se poate calcula: d ) cu formule empirice.

Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: d ) planul de baza.

Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il constituie :

a ) valoarea inaltimii metacentrice transversale;

Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare transversala :

c ) diferite (mici si mari);

Deadweightul brut al navei este : c ) capacitatea totala de incarcare a navei;

Deadweightul caracterizeaza : d ) capacitatea de incarcare.

Deadweightul net al navei este: d ) capacitatea utila de incarcare a navei.

Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor este:

c ) 1,025 t/m³

Deplasamentul de plina incarcare corespunde : c ) liniei de plutire de vara, in apa sarata;

Deplasamentul navei goale este: d ) masa volumului de apa deslocuit de nava.

Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord (care nu constituie marfa) reprezinta : d ) deadweightul net.

Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale reprezinta :

c ) deadweightul brut;

Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute( inclusiv greutatea navei goale) se materializeaza in: d ) constanta navei.

Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand dimensiunile ; b ) 450 x 25 mm;

Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe bordajul navei, avand : a ) diametrul exterior 300 mm si diametrul interior 250 mm;

Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si metacentrul transversal, constituie : b ) raza metacentrica transversala;

Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal si centrul de greutate al navei, constituie : d ) inaltimea metacentrica transversala.

Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de : b ) inaltime metacentrica nula;

Echilibrul instabil al navei este caracterizat de : c ) inaltime metacentrica negativa;

Echilibrul stabil al navei este caracterizat de : a ) inaltime metacentrica pozitiva;

Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de interventie si decontaminare sunt cuprinse in fisele de securitate : b ) in sectiunea 2;

Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin : a ) cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei;

Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :

b ) lungimea si latimea tancului;

Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin : c ) scaderea inaltimii metacentrice;

Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele patrate de risc primordial) au forma de: b ) dreptunghi;

Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma de: d ) dreptunghi.

Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de: b ) triunghi isoscel;

Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de: c ) triunghi echilateral;

Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de: b ) patrat;

Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii pe mare se intalnesc la : c ) navele pasagere de tip Ro-Ro;

Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in : b ) Volumul 1, Partea 5;

Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf: doua conuri negre cu varful in jos;

Timpul fusului 12 este delimitat astfel : 172° 30' E si 172° 30' W ;

How shall the green lights of vessels engaged in mineclearance operations be exhibited ? One of these lights shall be exhibited near the foremast head and one at each end of the fore yard.

Pentru o nava de transport cherestea avand bordul liber la tropice deplasamentul D=6000 t si afundarea pe unitate TPC=15 t/cm, bordul liber in apadulce la tropice are valoarea: 2,3 m;

Un container de 40x8x9`06

Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de : inaltimea de bord liber;

Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota metacentrului transversal KM are valoarea 7,670 m

Prin rujarea marfurilor solide in vrac se intelege operatiunea de: nivelare a marfii;;

Perioada de ruliu se poate calcula cu formula: 0,8B supra radical dinGM

Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste educerea la minimul necesar a materialelor de separatie si de amaraj;

Prin moment unitar de banda se intelege momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala unitara;

Pentru o nava avand deplasamentul ( in apa cu densitatea ) si deplasamentul unitar TPC=24 t/cm, corectia de densitate a pescajului are valoarea: 0,164 m;

3 comentarii:

Anonim2 februarie 2022 la 01:25
Lucky Club Live Casino Review - Lucky Club Live
Lucky Club Live Casino Review luckyclub.live - Check out the latest details about Lucky Club Live casino bonus offers. Read about their range of slots, mobile games and table games.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
gabiyamashiro27 februarie 2022 la 22:32
Play'n Go Casino: Bonuses, Review & Bonuses - Poormans
Here you will find a list of bonuses, games 10 벳 and bonuses offered by Pragmatic Play'n Go. Pragmatic Play'n Go. Casino 강원랜드 Review. 바카라용어 Game 일본 야구 분석 사이트 Description. Pragmatic Play'n Go. 메이저사이트 추천 Casino.
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri
rakelulman4 martie 2022 la 11:34
Hotel Casinos in San Francisco - Mapyro
Find all the Casinos in San Francisco, California 김천 출장마사지 in realtime and see 동해 출장마사지 activity. This 삼척 출장안마 interactive map shows 김포 출장마사지 the area's casinos 태백 출장안마 with the highest grossing grossing
RăspundețiȘtergere
Răspunsuri

Adăugați un comentariu

joi, 27 noiembrie 2014

Partea 3

3 comentarii: